Sunt în Vilnius, capitala Lituaniei, iar orașul mă primește cu un aer boem și artistic ce mă face să mă simt ca într-o scenă de film. Încă de la primii pași, remarc frumusețea femeilor lituaniene, elegante și zâmbitoare, ca și cum ar fi parte din decorul fermecător al orașului. Atmosfera e relaxată, plină de cafenele cochete, galerii de artă și străduțe ce par să șoptească povești.
     Istoria Vilniusului e fascinantă: fondat în secolul al XIV-lea de Marele Duce Gediminas, orașul devine rapid un centru cultural și religios important al Europei de Est. Astăzi, centrul vechi, inclus în patrimoniul UNESCO, e ca un muzeu în aer liber, cu biserici baroce, piețe pline de viață și clădiri colorate care îți dau impresia că timpul s-a oprit pentru a te lăsa să le admiri.
     Atracţiile sunt spectaculoase: Catedrala din Vilnius cu piața sa monumentală, Turnul Gediminas de unde poţi privi orașul ca pe un tablou viu, cartierul boem Užupis, autoproclamat republică artistică, unde zidurile sunt pline de graffiti și poezie. Mă plimb pe străduțe și simt că fiecare colț are o poveste de spus.
     În Vilnius, gastronomia e un fel de show culinar. Cepelinai, acele găluște uriașe, arată ca niște proiectile pregătite să cucerească stomacul. Supa de varză, caldă și consistentă, îţi dă impresia că bunicile lituaniene au conspirat să te hrănească bine. Iar desertul, o felie de plăcintă cu brânză dulce, e atât de simplu și bun încât pare făcut special ca să-ţi strice planurile de dietă.
     Iar în localul din centrul vechi în care eu servesc masa, o domnișoară lituaniană încearcă să mă învețe cum se pronunță corect „cepelinai”. Eu repet de câteva ori, dar iese ceva între „zeppelin” și „celofan”. Ea râde, eu la fel, şi astfel atmosfera se schimbă instantaneu într-un spectacol vesel, ca și cum însuși Vilnius ar fi regizat scena.
     Vilnius e un oraș care îmbină frumusețea oamenilor, aerul artistic, istoria fascinantă și gastronomia savuroasă într-o poveste plină de neprevăzut. Capitala baltică își dezvăluie farmecul ca un spectacol al vieții, iar vizitatorii devin actori într-o piesă nesfârșită. E un teatru unde publicul și actorii se schimbă mereu, dar magia rămâne aceeași!

–2 septembrie 2017–