Părăsim pensiunea Stefi House din Samokov, unde am petrecut trei zile minunate în condiţii din cele mai bune şi preţ acceptabil, şi pornim mai departe, unii spre casă, eu în a patra zi a călătoriei mele prin Europa.
Mă despart de grupul Patagon Bucureşti în capitala Bulgariei la Sofia lăsând în urmă amintiri de excepţie de pe vârful Musala sau de la Rila Seven Lakes şi în speranţa reîntâlnirii în excursii viitoare ne luăm la revedere.
Rămas singur, primul lucru pe care îl fac, merg la restaurantul aflat în imediata apropiere a gării centrale din Sofia şi mă ospătez cu nesaţ din bunătăţiile gastronomice bulgăreşti. Apoi pornesc prin oraş şi mă plimb până la ora 15.00 când am tren.
Urc în trenul bulgăresc care odată mergea direct până la Salonic şi constat cu stupoare că merge doar până la Kulata, se opreşte la graniţă şi de acolo Dumnezeu cu mila, nimic! Mă îngrijorez un pic, dar îmi vine o idee, cobor la Blagoevgrad şi în ciuda întârzierii trenului, prind în ultima clipă un autocar de Atena, care mă ia şi pe mine până la prima, adică până la Salonic. Îi plătesc 15 euro, dar pe parcurs îmi mai vine o idee, ce-ar fi dacă aş merge cu el mai departe până la Lamia, oare cât îmi ia? Tot 15 euro, nu-i rău deloc! Admir Salonicul din autocar, am mai fost de vreo 5-6 ori pe aici, las în urmă şi eventualul tren de noapte cu care trebuia să îmi continui traseul şi care urma să ajungă mai spre dimineaţă.
Şi, astfel, sosesc în Lamia pe la trei dimineaţa, unde mă aşteaptă vechiul meu prieten de copilărie Vasile Bulică, şi ne revedem cu emoţie după aproape 25 de ani!
–27 august 2023–
Viața ca o călătorie 