Tășuleasa, un loc unde o mână de oameni cu suflet mare, fac eforturi extraordinare pentru a menține și a dezvolta acest prim traseu de lungă distanţă din România la un standard şi un nivel foarte ridicat, poate cel mai important proiect realizat pe meleagurile noastre în ultima perioadă de timp! Toată stima și felicitările pentru acești oameni de mare calitate și mă simt foarte onorat că am avut ocazia să interacționez cu ei. Mulțumiri pentru cuvintele frumoase și pentru ajutorul oferit: Alin, Tibi, Ana, Aurica, Iulia, Ștefan, Iulian şi tuturor celorlalţi și vă urez mult mult succes în tot cea-ce faceți!
      După o prezentare și un filmuleț foarte interesant despre începuturile Via Transilvanica, alături şi de un simpatic grup de la Galaţi care pun mână de la mână şi cumpără şi o bornă cu un melc simbolic, şi după cum suntem şi acompaniaţi în tot acest timp şi de o ploaie teribilă care până la urmă tot se opreşte, amânăm plecarea și pornim mai departe cam după ora 13. Avem vreo 25 de km până la Bistrița Bârgăului și sperăm să nu ne prindă noaptea!
      Daniel, pleacă acasă mai devreme acuzând oboseala de ieri, iar eu merg mai departe împreună cu Iulian și Laura, care îmi şi garantează că o să mă mai aştepte dacă o să mai rămân în urmă. Laura a făcut și Camino Francez iar Iulian este un foarte fin cunoscător al muntelui şi întradevăr amândoi îmi sunt o companie tare agreabilă. Nici nu mă aleargă prea tare, dealtfel și traseul este destul de lin cu foarte puține diferențe de nivel.
      După Mureșenii Bârgăului, undeva sus pe deal îl cunoaștem pe nea Gavril de ocară Sarcină, în primă fază nu îmi dau seama prea bine ce spune, dar aflu că ocară este o poreclă și îi spun că și eu sunt Ionuț de ocară Capra Neagră.. nu știu dacă mă înțelege prea bine nea Gavril, că se uită cam dubios la mine. Ne despărţim de nea Sarcină destul de emoţionaţi şi mai-mai că ne dă şi nouă un pic lacrimile când îl vedem că plânge, probabil de bucurie, atunci când îi oferim o mică atenţie simbolică din partea noastră! Mai încolo întâlnim şi un cal frumos, căruia eu îi fredonez un cântec, şi asistăm la un adevărat moment artistic din partea dânsului, şi cum caii sunt tare sensibili la muzică, şi noi ne distrăm pe măsură de pe urma spectacolului oferit.
      În rest, peisaje fabuloase dar și un noroi teribil, dar până la urmă ajungem la Bistriţa Bârgăului la nea Leon, murdari ca porcii. Doamna Tatiana nu este acasă, şi astfel suntem nevoiți să ne autogospodărim. Asistăm la mulsul vacilor iar după aceea fierbem laptele, facem mămăliguță și o servim cu smântână de casă, încălzim ciorba lui nea Leon care e gătită cu leuștean și o savurăm cu nesaț şi nu ne lăsăm până nu o terminăm pe toată. Mâine dimineața facem omletă cu slăninuță afumată, pentru că l-am trimis pe nea Leon să aducă ouă de la vecina!

–18 august 2021–