Pe urmele istoriei feroviare: de la Ciulnița la Călărași

Și-am plecat, vorba cântecului, cu rapidul de Constanța, dar nu până la mare, ci doar până la Ciulnița și apoi mai departe spre Călărași, pentru a încerca să bifez încă o cale ferată aflată înainte de dispariție. Dar surpriză mare, nu a fost chiar așa. O asemenea afluență de călători rar mi-a fost dat să văd – probabil lumea merge cu trenul că nu are cu ce altceva, iar Călărașul nu e un oraș prea mic.
N-am reușit de data aceasta să mă plimb prin reședința de județ, dar tare sunt interesat data viitoare, mai ales că am aflat că nu departe, în Bulgaria, se află orașul Silistra și că se poate ajunge destul de ușor acolo. Și, în plus, Călărașul are și un pic de istorie, dar de data aceasta am ales să mă concentrez pe călătoria cu trenul.
Ajungi repede de la Ciulnița la Călărași. Nu e decât o singură oprire la Ștefan Vodă, și mai e una şi în oraș, un fel de oprire de cartier. Ah, și să nu uit de Gara de Nord! Era odată și deservea combinatul siderurgic, acum e și ea acolo, uitată undeva în câmp. În schimb, Călărași Sud e chiar mare și modernizată, probabil cu fonduri europene. Și nu arată deloc rău!
Linia de tren Ciulnița – Călărași Sud a fost construită înainte de 1900, mai exact inaugurată în 1887. E una dintre primele linii ferate din România și a jucat un rol important în dezvoltarea economică a zonei. Oare cine ar fi crezut că o linie ferată veche de peste un secol încă mai poate impresiona? Eh, uite că se poate, și încă impresionează pe mulți călători!
M-am întors pe aceeași rută, că alta nu există, cu oarecare emoții, pentru a prinde din Ciulnița rapidul de la Constanța și apoi legătura din București Nord spre Timișoara. Așa multă lume pe peronul din Ciulnița rar mi-a fost dat să văd, un adevărat puhoi de oameni, unii venind de la Călărași, alții de la Slobozia – și astfel mi-au venit idei pentru o nouă şi eventuală, tură viitoare!