Cu trenul de la Roşiori Nord la Alexandria, o incursiune printre ruine şi amintiri!

     Din păcate, atât a mai rămas din drumul meu cu trenul: doar până la Alexandria! Dacă m-aș fi grăbit un pic, aș fi ajuns și la Zimnicea, dar și această linie s-a desființat, la fel ca cea spre Turnu Măgurele. Ce să facem? Mergem înainte și ne mulțumim cu ce mai avem!
     Pornesc la drum din Roșiori, odată un oraș cu mari perspective: o industrie înfloritoare, un parc frumos, dar astăzi totul pare în paragină. În spatele gării, un taximetrist aflat în așteptare îmi destăinuie amarul său. Bucuros că poate să-și spună oful, îmi spune: „Aici e şi multă istorie, domne’, că de acolo i se trage și numele de Roșiori… Acum, ăștia nu au făcut nimic, dar nimic!”
     Apoi, întâlnesc și unul de-al meu de la calea ferată, reușit să devină pensionar, visul oricărui ceferist, și îmi spune și el atâtea și atâtea despre CFR.. dar până la urmă scap și de el și reușesc să urc în săgeata foarte atent mâzgălită de meșterii graffiti și pornesc la drum pe meleaguri teleormănene.
     Tare multă sărăcie mi se destăinuie privirii. Ruine peste tot – fie că trecem prin Roșiori Est, Peretu, Buzescu sau alte câteva opriri. Totul este lăsat de izbeliște, iar calea ferată rezistă cu stoicism. Mă întreb: Oare până când?
     Ajung la capăt de linie, la Alexandria. Nu, nu e cea din Egipt – e de aici, de la noi. Nu arată rău, așa mi se pare, dar parcă e tristă, presimțind că sfârșitul ei nu e departe.
     De data aceasta, nu mă mai întorc cu trenul. Poate ar fi prea deprimant. Găsesc autogara, prind un microbuz și ajung în capitală. Seara, merg la teatru. Da, după 40 de ani, merg din nou la teatru în București! Atunci eram elev. Acum sunt un simplu călător prin România, redescoperind frumusețea și farmecul unei țări minunate.
     Călătoria cu trenul nu înseamnă doar să ajungi la destinație. Înseamnă să te bucuri de fiecare moment al drumului tău, să te lași purtat de peisajele românești – fie ele triste sau vibrante. Chiar și în această omniprezentă melancolie, găsesc totuşi, aproape de mine, o frumusețe simplă, demnă de admirat!

15 noiembrie 2024

3 gânduri despre „Cu trenul de la Roşiori Nord la Alexandria, o incursiune printre ruine şi amintiri!

  1. Bravo Ionut,

    Serviciul pe care il practici te privilegiaza sa descoperi si apreciezi valorile unicei vieti, in toate formele, versiunile, si dimensiunile ei. Ce poate fi mai frumos de atat in aceasta viata?!!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu