Pe vremuri acum vreo 35 de ani, ajungeam în Ploieşti Sud, luam un autobuz din spatele gării şi ajungeam la unitatea militară unde am făcut armata, la Popeşti-Negoieşti undeva în imediata apropiere a Combinatului Petrochimic de la Brazi.
     Acum călătoresc în interes turistic şi am ales calea ferată de pe Valea Teleajenului spre Vălenii de Munte şi apoi spre Măneciu.
     E în lungime de doar 50 de kilometri dar are peste 100 de ani de când a fost inaugurată, însă prin 2012, CFR-ul Călători al nostru s-a debarasat de ea, noroc cu cei de la Transferoviar Grup care au preluat-o şi care o administrează chiar excelent.
     Se pare că au o strategie de management şi marketing foarte bine pusă la punct, vagoanele fiind foarte curate, viteza acceptabilă, aer plăcut şi conductoriţele tinere, foarte respectoase, atente şi de o eleganţă desăvârşită. Să nu uit însă nici conductorii.. la patru ace.
     Acum vreo 2 luni, am fost pe cealaltă cale ferată, paralelă, spre Slănic-Prahova, sincer îmi place mai mult aceasta.
     Este şi multă istorie aici, începând cu marea gară din Ploieşti Sud, una dintre cele mai impunătoare la începutul secolului XX, Ploieşti Nord la fel de maiestoasă, apoi Vălenii de Munte care arăta foarte interesant în perioada interbelică din păcate însă cutremurul din 1977 i-a produs mari avarii fiind necesară reconstrucţia sa în forma în care se găseste şi astăzi.
     Mai departe calea noastră ferată urmează directia spre Homorâciu apoi se îndreaptă spre Măneciu nu înainte de a trece podurile de peste râurile Secuianca, Valea Mare şi mai ales podul de peste râul Crasna, o lucrare deosebit de pretenţioasă pe vremea aceea, fiind se pare singura de acest fel din Europa.
     Din păcate, mecanicul trenului, care până la urmă mi-a dat voie în cabina sa de pilotaj, nu mi-a permis să fac nici o poză din acea zonă.
     În final am ajuns la capăt de linie, la Măneciu şi în grabă mare am vizitat şi barajul, cu adevărat împunător, apoi, cam tot cu aceeaşi grabă am găsit şi un restaurant local cu bucate alese şi o servire ireproşabilă.
     A fost o experienţă tare interesantă excapada mea de o zi, sigur este loc şi de revenire în aceste locuri, mai ales că la Vălenii de Munte, există şi o casă memorială a unuia dintre cei mai de seamă istorici ai noştri, desigur a lui Nicolae Iorga, şi care trebuie neapărat vizitată.

     De vizitat în împrejurimi: Mânăstirea Suzana şi Cheia, Muntele de Sare şi Salina Slănic, Casa Memorială Nicolae Iorga din Vălenii de Munte, Oraşul Ploieşti, Valea Teleajenului. Munţii Ciucaş şi Grohotiş, Podul unicat de peste râul Crasna, barajul Măneciu etc.

–14 iunie 2024–

• Călător cu trenul prin România